PENTRU SUFLET

Piatra de încercare a caracterului omenesc este timpul. 

Dacă timpul pentru alţii înseamnă bani, pentru noi are un preţ incalculabil. 

Ce osteneală este aceea de a săpa o fântână când arde casa?

Timpul consumă rodul oricărei acţiuni care nu-i îndeplinită îndată.

De cele mai multe ori remediul unui lucru neplăcut este amânarea. 

Bătrânului nu-i şade bine nici soldat, nici amorezat. Acestea sunt atributele tinereţii. 

Felul cum întrebuinţăm timpul liber ne trădează caracterul. 

Pentru sufletul care doreşte (cu nerăbdare), nimic nu se face destul de repede. 

Socoteşte fiecare zi o viaţă.

Oricare ar fi durata timpului, ştiinţa întrebuinţării lui îl va face lung. 

Îţi petreci cea mai mare parte a vieţii făcând ce nu trebuie, iar o bună parte a ei, nefăcând nimic, toată viaţa te-ai preocupat de cu totul altceva decât ceea ce ar fi trebuit. 

Adesea din cauza deliberării dispare prilejul.

Un minut de îndoială face cât o veşnicie de suferinţă. 

Pierderea vremii bune este maica şi sămânţa vremii rele.